BLOG

on

jante OEM

În cercurile de șoferi, circulă de multe ori această întrebare: jante OEM sau aftermarket? Care este cea mai bună variantă pentru mașina ta? Am decis să lămurim această dilemă și să vorbim pe larg despre fiecare opțiune, avantaje și dezavantaje, astfel încât la final să iei cea mai bună decizie.

Jantele OEM sau originale – avantaje și dezavantaje

Jantele OEM sunt fabricate de către producătorul mașinii și au exact aceleași specificații ca și roțile cu care mașina a venit din fabrică. Aceste jante se potrivesc perfect cu anvelopele și cu sistemul de prindere, deci nu vei avea nicio problemă din acest punct de vedere. Jantele OEM au numeroase beneficii, tocmai din acest motiv se recomandă să le ai în vedere atunci când te gândești să schimbi jantele mașinii tale, indiferent dacă vorbim de unele din tablă sau aliaj. Unul dintre cele mai mari avantaje pe care jantele OEM le au este faptul că sunt ușor de înlocuit, având aceleași dimensiuni. Să luăm un exemplu pentru a înțelege cât de folositoare sunt de fapt – să presupunem că ești implicat într-un accident rutier care te obligă să îți schimbi una dintre jante pentru că nu poate fi reparată sau recondiționată. Dacă ai jante OEM, este de ajuns să schimbi doar janta avariată pentru că roțile originale se potrivesc în orice situație. În schimb, dacă ai jante aftermarket, vei fi nevoit să schimbi toate cele patru jante pentru că nu vei găsi una care să fie identică cu restul. Din acest punct de vedere, putem spune faptul că jantele OEM te ajută să economisești sume importante de bani pe termen lung.

Să vorbim însă și despre dezavantaje, iar unul care trebuie menționat este prețul. Jantele OEM sunt mai scumpe decât cele aftermarket. Însă și avantajele sunt pe măsură – dacă investești în astfel de jante, nu vei avea cheltuieli ulterioare prea mari. Jantele originale sunt mult mai rezistente decât cele aftermarket, însă chiar și așa, dacă ai parte de vreun incident, ele pot fi recondiționate ușor la un service auto. Operațiunea de îndreptat jante tablă durează maxim 10 minute, în timp ce în cazul jantelor din aliaj, poate dura maxim o oră. La final, vei avea jante ca noi. Acest lucru nu poate fi garantat în cazul jantelor aftermarket – îndreptarea perfectă s-ar putea să nu existe.

Jantele aftermarket sau replică – avantaje și dezavantaje

Jantele aftermarket sunt realizate de către producători independenți, fiind potrivite la mai multe tipuri de mașini. Acest lucru este atât un avantaj, cât și un dezavantaj. Jantele aftermarket sunt produse de masă, iar asta înseamnă costuri mai mici și implicit prețuri mai mici (acesta este și motivul pentru care majoritatea șoferilor optează pentru astfel de jante). În același timp însă, jantele de acest tip s-ar putea să îți aducă probleme la montare. Fiind produse pentru diverse tipuri de automobile, s-ar putea ca sistemul de prindere să nu fie perfect. Unii șoferi optează pentru jante aftermarket pentru că acestea pot avea dimensiuni mai mari. Din punct de vedere estetic, este un avantaj.

on

Ce sunt inelele de centrare/ghidaj/ ghidare?

Inelele de centrare sunt accesorii ale jantelor care se montează între butucul mașinii si jantă. Rolul inelelor de centrare este de a centra perfect janta pe butuc și de a preveni vibrația („bătaia”) care se simte în volan, de obicei la viteze între 40 si 130 km/oră.

Când sunt necesare inelele de centrare/ghidaj/ghidare?

Inelele de centrare sunt necesare atunci când diametrul găurii de centrare a jantei este mai mare decât diametrul butucului autoturismului pe care se intenționează a fi montate jantele. Inelele de centrare sunt necesare, de obicei, jantelor aftermarket, sau celor care sunt luate de pe alte mărci/modele auto. Jantele originale ale mașinii se potrivesc perfect pe butuc, fără a mai fi nevoie de inele de centrare

Jantele (în general cele aftermarket) sunt produse intenționat cu un diametru al găurii de centrare cat mai mare, pentru a fi compatibile, simultan, cu un număr cât mai mare de mărci/modele auto.

Cum aflu dimensiunile potrivite?

Dimensiunile inelelor de centrare depind de două valori: de diametrul butucului si de diametrul găurii de centrare a jantei.

În general, pe janta, nu este inscripționat diametrul găurii de centrare, drept urmare trebuie măsurat, sau trebuie procurată documentația tehnică a jantei, care conține toate specificațiile (inclusiv diametrul găurii de centrare, denumit „CB” sau „center bore” in engleză). Pentru a masura diametrul respectiv este necesar un șubler de dimensiuni reduse (100-150mm), sau un micrometru. Nu vă recomandăm să masurați cu un metru de croitorie sau cu o ruletă, deoarece nu puteți masura corect zecimile de milimetru (care sunt esențiale pentru a ne asigura ca janta va fi centrată perfect pe ax) cu niciunul din cele doua instrumente.

Diametrul găurii de centrare a jantei se masoară pe interiorul jantei, nu pe exteriorul acesteia. Atunci cand efectuați măsuratoarea nu luați în considerare sanfrenul sau „buza” conică. Relevant este strict diametrul „cilindrului” aflat imediat in vecinătatea sanfrenului (diametrul acelui cilindru care ar fi trebuit să „intre fix” pe butuc, dacă nu ar fi fost nevoie de inele de centrare).

on

TPMS (sistemul de monitorizare a presiunii în anvelope) vă permite să vedeți dacă anvelopele sunt prea dezumflate.
Este obligatoriu în Europa începând cu 1 noiembrie 2014 (în SUA din 2007), ceea ce înseamnă că, dacă vehiculul a fost fabricat după această dată, este echipat cu acest sistem.

În practică, TPMS poate afișa presiunea în anvelope pe planșa de bord prin intermediul unei lămpi de control sau de avertizare.

Cum funcționează senzorul de presiune în anvelope?

TPMS poate fi conectat la două sisteme de detectare: direct și indirect.

Sistemul direct

În cazul sistemului direct, informațiile despre presiune sunt transmise în timp real de un senzor de presiune integrat în anvelopă sau în valvă. Acestea sunt transmise computerului de bord, care prezintă informațiile pe planșa de bord. În funcție de vehicul, informațiile pot avea diferite forme:

O lampă de avertizare sau de control:

Sau o reprezentare a vehiculului și a presiunii în anvelope:

Sistemul indirect

În cazul sistemului indirect, presiunea în anvelope este calculată de sistemul de monitorizare a presiunii în anvelope pornind de la viteza de rotație a roților, utilizată și de ABS (sistemul antiblocare frâne) și ESP (programul electronic de stabilitate).

Dacă diametrul roții este redus ca urmare a presiunii prea mici în anvelopă, viteza de rotație crește. Informațiile sunt apoi transmise către planșa de bord de către TPMS.

Cum se setează TPMS?

Nu trebuie să faceți nimic special, deoarece sistemul de avertizare a fost setat la presiunea optimă în anvelope. Dacă una dintre anvelope este prea dezumflată (adică dacă presiunea este mai mică cu 20% decât presiunea recomandată), se aprinde o lampă pe planșa de bord. Sistemul TPMS indică anvelopa afectată a vehiculului.

Când trebuie recalibrat TPMS?

Dacă alegeți anvelope cu dimensiuni diferite, este posibil ca presiunea recomandată să fie diferită de cea din anvelopele originale.

În acest caz, un specialist va trebui să reseteze TPMS, astfel încât să vă avertizeze cu privire la orice scădere de presiune aferentă noii configurații.

Înlocuire senzor de presiune în anvelope

Durata de viață teoretică a senzorilor de presiune în anvelope este de 5-7 ani.
Deoarece senzorii de presiune în anvelope sunt expuși la coroziune, șocuri și viteze mari la deplasarea pe autostradă.

În cazul unei defecțiuni, puteți contacta un specialist, pentru a înlocui  senzorul de presiune în anvelope defect

on

Cauciucurile sunt sensibile la variațiile de temperatură. la îngheț și la expunerea directă la soare, de aceea este recomandat ca mașinile să fie dotate și rulate, în funcție de sezon, cu un set de anvelope de iarnă și cu unul de anvelope de vară. Tocmai de aceea câteva informați despre o depozitare corectă și ce se întâmplă cu anvelopele, când stau prea mult pe loc, ar trebuie să fie utile tuturor posesorilor de autoturisme.
De asemenea, nu trebuie pierdut din vedere nici faptul că, anvelopele au o durată de viață. Dacă această vârstă este depășită, oricât de bine și corect ar fi depozitate și oricât de intacte ar părea, ele nu mai pot fi folosite în siguranță.


Cum trebuie să fie depozitate anvelopele de iarnă sau de vară?


Pentru a preveni orice risc de deteriorare, deformare și degradare, există câteva recomandări în privința modalității și locului de depozitare a pneurilor. Cele mai importante țin de :

  1. Depozitarea într-un loc rece și uscat
    Temperatura prea scăzută sau prea ridicată duc la îmbătrânirea prematură a cauciucurilor. Găsirea unui loc răcoros, cu temperaturi constantă și uscat, este cel mai potrivit mediu de depozitare
    .
  2. Punerea fiecărei anvelope într-un sac de plastic, pungă etanșă, prelată impermeabilă
    Oxigenul deteriorează pneurile, de aceea depozitarea lor în pungi speciale, cât mai bine închise, poate chiar vidate reprezintă un avantaj. Un spațiu etanș nu permite oxigenul să ajungă în anvelope, încetinește procesul de oxidare și de evaporare a uleiurilor conținute.
  3. Depozitarea, în funcție de spațiu, pe verticală sau pe orizontală
    Suspendarea sau agățarea anvelopelor în cârlige poate provoca deformări, dacă ele nu sunt montate pe jante. De preferat este să le așezi pe verticală, dar dacă nu ai loc, pot fi depozitate și pe orizontală. Pentru a preveni deformarea este bine să fie rotite un pic, măcar o dată pe lună.
    Ce se întâmplă cu anvelopele care stau prea mult pe un loc?
    Anvelopele care nu sunt depozitate corespunzător sau stau prea mult timp într-un loc, fără să fie mișcate, suferă mai multe modificări, ce pot fi periculoase atunci când sunt utilizate sau montate pentru a fi utilizate din nou. Printre cele mai frecvente situații avem:
  4. Se deformează
    Dacă sunt agățate, lăsate la întâmplare în frig sau soare sau nemișcate timp de câta luni sau chiar mai mult timp, anvelopele se deformează. Aspectul nu va putea fi remediat prin umflarea și obținerea presiunii optime.
  5. Se usucă și se crapă
    Dacă sunt lăsate prea mult descoperite și în condiții de temperaturi ridicate, uleiurile conținute se evaporă și suprafața se usucă și se crapă. Aceasta înseamnă deteriorare avansată și nevoie de a fi înlocuite cu altele noi.
  6. Se formează bule
    Atunci când stau nefolosite, anvelopele pot dezvolta bule, ce nu sunt vizibile. Montarea lor și condusul în astfel de condiții este foarte riscant, existând oscilații de traiectorie și chiar pericolul de explozie.
  7. Găuri în cauciuc
    Când anvelopele stau prea mult, chiar și pe o mașină nefolosită, zona care stă mai mult în contact cu solul devine rigidă și poate face găuri. Acest detaliu afectează funcționarea normală a mașinii, care se va conduce cu vibrații și dificultate.
    În concluzie, dacă folosești anvelope de iarnă și de vară și vrei să le asiguri durata de viață pentru care sunt garantate, depozitează-le cât mai corect. În caz contrar ele se pot deteriora înainte de termen și îți pot afecta funcționarea mașini și siguranța în trafic.

În concluzie, dacă folosești anvelope de iarnă și de vară și vrei să le asiguri durata de viață pentru care sunt garantate, depozitează-le cât mai corect. În caz contrar ele se pot deteriora înainte de termen și îți pot afecta funcționarea mașini și siguranța în trafic.